
Ordinea corectă a lucrărilor într-o renovare completă
Etapele, în succesiunea în care trebuie executate, și ce se strică atunci când două dintre ele sunt inversate ca să se câștige o săptămână.
Fațade
Comportarea la foc, permeabilitatea la vapori, lungimea diblurilor și diferența reală de cost. Criterii tehnice, nu preferințe.
Alegerea dintre polistiren expandat și vată bazaltică se face frecvent pe criteriul prețului, care este real: vata costă cu 20–40% mai mult. Diferențele care contează pe termen lung sunt însă altele, iar una dintre ele poate să nu fie negociabilă, în funcție de clădire.
Vata bazaltică este clasă A1 de reacție la foc — incombustibilă. Polistirenul expandat se încadrează în clase inferioare chiar și în variantele cu grafit. Pentru clădiri peste anumite regimuri de înălțime și pentru anumite categorii de folosință, reglementările de securitate la incendiu impun materiale incombustibile pe fațadă. Aceasta nu este o preferință de proiectare, ci o condiție.
Vata lasă peretele să elimine vaporii către exterior. Polistirenul nu. Pe un perete vechi, din zidărie, cu umiditate acumulată, un termosistem din polistiren închide umezeala în structură. Efectul nu apare imediat, ci după unul-doi ani, sub formă de pete de condens pe interior și de degradare a tencuielii la bază.
Pe o clădire nouă, cu perete uscat și barieră de vapori corect executată, acest argument nu mai are aceeași greutate.
| Criteriu | Polistiren EPS | Vată bazaltică |
|---|---|---|
| Reacție la foc | clasă inferioară | A1, incombustibilă |
| Permeabilitate la vapori | redusă | ridicată |
| Mod de lipire | contur plus puncte | pe toată suprafața plăcii |
| Diblu la 10 cm grosime | circa 160 mm | circa 215 mm |
| Greutate | redusă | ridicată, cere manipulare în doi |
| Izolare fonică | slabă | bună |
| Cost relativ | reper | cu 20–40% mai mare |
Lipirea pe toată suprafața la vată nu este o recomandare, ci o cerință: fibra nu are rezistența internă a polistirenului, iar lipirea pe puncte lasă zone care se pot desprinde. Diblul mai lung este necesar pentru că talpa lui trebuie să preseze fibra și să ancoreze în zidărie, nu doar în stratul izolant.
Pe renovări se folosesc curent 8–10 cm. La clădiri noi, 10–15 cm, pentru a atinge cerințele actuale de performanță energetică. Peste 15 cm, câștigul termic devine mic în raport cu costul și cu problemele practice: glafuri foarte late, racorduri dificile la tâmplărie, spații de streașină insuficiente.
Cele mai multe punți termice rămase după o izolare completă nu sunt în câmp curent, ci în detalii:
Adezivul, placa, diblul, plasa și tencuiala decorativă trebuie să provină din același sistem cu agrement tehnic. Agrementul se emite pe ansamblu, nu pe componente individuale, iar garanțiile extinse ale producătorilor — de 10 ani, la Baumit sau Weber — sunt condiționate de montajul cu materialele sistemului, de către un aplicator înregistrat.
Loc rezervat pentru fotografii: detalii de execuție — diblare, strat armat, tratarea glafurilor.